Dezinstituţionalizarea persoanelor adulte cu handicap reprezintă un proces complex, fiind o prioritate pentru DGASPC Neamț. Transferul din centrele rezidențiale clasice în locuințe protejate se realizează gradual, ţinându-se cont de nevoile individuale ale beneficiarilor, pregătirea psiho-emoțională a adulților cu dizabilități din grupul țintă fiind, de asemenea, importantă.
Beneficiarii Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Războieni prezintă cel mai mare grad de reticență atunci când li se vorbește despre transferul într-un loc nou. Indiferent de „lumina” în care este prezentat viitorul spațiu în care vor locui, de avantajele și dotările acestuia, mulți dintre adulții din grupul țintă par a fi hotărâți să nu părăsească centrul rezidențial clasic. Este, în mod special, cazul celor care au stat în familii, iar în momentul în care rudele nu le-au mai fost alături, din diferite motive, au ajuns la centru. De cealaltă parte sunt cei care provin din centrele de educație incluzivă, iar traiul în astfel de colectivități nu reprezintă ceva nou pentru ei, iar acomodarea, în cazul lor a fost mai facilă.
Explicațiile psihologilor în legătură cu această reținere se grupează în jurul afecțiunilor de care suferă beneficiarii, a vârstei acestora ( 45-55 de ani) precum și, așa cum deja am relatat, a provenienței lor (unii vin din familii și își doresc să fie luați acasă de către rude). Este și cazul d-nei M.G. (52 de ani). După decesul părinților a rămas în grija unei surori care, atunci când a plecat în străinătate, a fost nevoită să o aducă la C.R.R.N. Războieni, pentru a fi sub supraveghere. S-a obișnuit destul de greu cu această schimbare, iar visul ei este să se întoarcă în apartamentul rămas după decesul părinților. Hotărât să nu părăsească Centrul de la Războieni este și domnul B.C. (52 de ani). De altfel, subiectul pe această temă îl irită și devine agitat. Este evident că, în această situație, echipele multidisciplinare au un rol definitoriu în procesul de tranziție din centrul clasic în locuințele protejate. Fiecare membru al echipei trebuie să dea dovadă de răbdare, tact, empatie și profesionalism desăvârșit. În strategia lor au fost incluse și vizitele care urmează să fie făcute, împreună cu beneficiarii, la viitoarele locuințe protejate pentru a-i convinge că transferul le va asigura o existență diferită, la noi standarde de calitate.
De altfel, în momentele cele mai grele (zile mai puțin bune ale adulților cu dizabilități, situații de criză, pandemie) profesioniștii care lucrează direct cu beneficiarii au dat dovadă de echilibru, perseverență, reziliență și spirit de acțiune într-o manieră pro-activă și creativă. Momentele dificile, depășite de-a lungul timpului, ne determină să credem că reticența unora dintre beneficiari este percepută ca o nouă provocare de către profesioniștii din echipele multidisciplinare. La final, cu ajutorul tuturor celor implicați în implementarea proiectului, cu siguranță acești adulți din grupul țintă vor face pasul spre un viitor mai bun, mai sigur, mai prietenos în care se promovează valorile familiei și apartenenței la o comunitate care contribuie la creșterea calității vieții și incluziunii sociale.
Prin intermediul proiectului„BARRIER-FREE”, cofinanțat din Fondul Social European (FSE) prin programul Operațional Capital Uman 2014-2020, D.G.A.S.P.C. Neamț va reduce numărul persoanelor adulte cu dizabilități din sistemul instituționalizat prin asigurarea serviciilor sociale la nivelul comunității.
Noi provocari in transferul adultilor cu dizabilitati din centrele clasice in locuinte protejate